Pleaca indienii, vin turcii? Mai multe firme straine vor sa puna mana pe Cuprom

Scris de Corina Sofran, 09 mai 2011 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Cu toate acestea, nu se doreste reluarea activitatii in fostul combinat baimarean

Fostul combinat baimarean de metale neferoase este curtat de mai multe societati  straine. Asa sustine fostul vicepresedinte al Sindicatului Liber Cuprom, Ioan Coza. “A aparut o firma din Turcia, reprezentantii careia au venit sa studieze terenul, dar, deocamdata, nu stiu cat de serioasa este intentia”, a spus Coza.

“Pe lista figureaza si firma Irce din Italia, respectiv societatea Dofi, care are actiuni la Cord Buzau, firma la care patronul Horea Schiopu Simu a transferat bunurile Cuprom, distrugand combinatul”, a mai afirmat fostul lider. El sustine ca Simu a pus pe butuci fabrica “cu sprijinul autoritatilor locale, ca sa poata imparti mai bine cascavalul. Simu si-a dorit distrugerea prelucrarii cuprului in Romania, dar acest lucru a fost dorit si de altii”. De ce? Interesele financiare sunt la mijloc, dupa cum concluzioneaza Ioan Coza.

Simu a ramas administratorul societatii

Pana una alta, judecatorul sindic care se ocupa de reorganizarea societatii Cuprom, declarata in insolventa in anul 2008, i-a lasat dreptul de administrare in continuare lui Horea Simu, cel care era actionarul numarul unu al companiei.

“Simu a ramas in continuare administrator al Cuprom. Judecatorul sindic   i-a mai dat timp sa distruga ceea ce a mai ramas in firma”, a spus fostul lider al Sindicatului Liber Cuprom.

Sapte banci tepuite

Numai ca o parte dintre bancile care au fost tepuite  vor depune contestatie vis-a-vis de hotararea judecatorului sindic de prelungire a termenului de administrare a societatii de catre Horea Schiopu Simu. Afirmatia apartine lui Ioan Coza, care a participat la intalnirile creditorilor in calitate de reprezentant al salariatilor de la Cuprom.

Aceasta, in conditiile in care sapte banci care au mizat pe finantarea celui mai mare producator de cupru din tara risca sa nu-si mai recupereze integral sumele. Este vorba de Unicredit, Bancpost, Royal Bank of Scotland, Raiffaisen, BCR, Alfa Bank si Citibank.

“O afacere care parea o adevarata mina de aur s-a transformat intr-un cosmar pentru creditori. Sapte banci care s-au intrecut, anii  anteriori, sa acorde Cuprom-ului credite de zeci de milioane de euro risca sa nu-si mai recupereze investitiile, dupa ce compania a intrat in insolventa , in 2008. Planul de reorganizare al Cuprom prevede plata unor creante de circa 13,2 milioane euro, aproape de 10 ori mai putin decat suma solicitata de creditori, in valoare de 124 milioane euro”, scrie Ziarul Bursa.

Bancile risca sa nu-si mai recupereze investitiile

In perioada 2004-2008, compania Cuprom realizase investitii de 70 milioane dolari, banii provenind in mare parte de la banci. Acestea dar si ceilalti creditori  reclama ca activele ar fi fost subevaluate pentru a reduce cat se poate plata datoriilor. Mai mult chiar, si incasarea sumelor diminuate de zece ori este pusa sub semnul intrebarii. Bancherii arata ca raportul de evaluare a fost intocmit la comanda Cuprom, fara aprobarea lor, si sunt nemulumiti de faptul ca judecatorul sindic, Mircea Moldovan, l-a omologat, arata ziaristii de la Bursa. Aceeasi sursa subliniaza si alte miscari cel putin dubioase. Una este faptul ca s-a preferat asocierea Cuprom cu consortiul german Dofi South Holding Gmbh, un fond de investitii, in locul unei licitatii publice sau in detrimentul unei companii specializate, Irce, Italia, care ar fi avut o oferta concreta de preluare a uzinei Cuprom din Zalau.

Oamenii mai au de incasat jumatate din platile compensatorii

Desi au trecut trei ani de la disponibilizare, fostii angajati nu si-au primit inca salariile compensatorii. Ioan Coza, cel care a luptat pentru ca banii ce li se cuvin sa nu se piarda, spune ca sumele respective ar urma sa se achite din fondul de garantare in decurs de aproximativ o luna. Reamintim ca sindicatul a recurs la toate formele de protest pentru a intra in posesia sumelor cuvenite, prevazute in contractul colectiv de munca.

Nici greva foamei nu ajuta

Anii trecuti au fost nenumarate iesiri in strada, pichetari la Prefectura si chiar  greva foamei, la care au recurs cativa salariati disperati. La vremea respectiva, salariatii de la Cuprom au amenintat ca vor porni cu utilajele pe strazi si vor bloca drumurile daca nu li se vor acorda drepturile prevazute in contractul colectiv de munca.

Nu se doreste reluarea activitatii

Atat fostii salariati, cat si bancile cred ca nu se doreste reluarea activitatii. De fapt, prin planul de reorganizare al Cuprom se intentioneaza evitarea platii datoriilor si continuarea temporara a afacerii prin valorificarea activelor la cel mai bun pret.

“Daca o societate intra in insolventa, n-ai voie sa descompletezi sectiile, ori la Cuprom nu numai ca s-au descompletat, ci s-au distrus total”, declarase in 2009 vicepresedintele de sindicat, atunci cand fostii salariati au iesit in strada pentru ca nu li s-au platit salariile compensatorii prevazute in contractul colectiv de munca in caz de disponibilizare. Acelasi lucru sustin si acum. De fapt, fostii angajati stiu ca s-au distrus sectiile de productie si ca in aceste conditii e practic imposibil sa repornesti uzina, chiar daca pretul cuprului a crescut substantial in ultimii ani.

Pretul metalului a explodat< record istoric pe Bursa londoneza a metalelor

La inceputul lunii februarie, pretul cuprului atinsese pragul de 10.000 de dolari pe tona pe Bursa londoneza a metalelor, un record istoric, in conditiile in care oferta face fata cu greu unui consum mondial robust. Acum, cotatia acestui metal se invarte in jurul valorii de 9.000 de dolari/tona, dupa cum a informat Reghina Apan, directorul unei societati de brokeraj din Baia Mare. Daca intre anii 1980 si 2004, pretul cuprului era de 2.000 $/tona, acest metal  si-a crescut valoarea de cinci ori. Aceasta, in conditiile in care exista o cerere puternica mai ales in China. Si anul trecut, pretul cuprului a crescut cu 30%, in conditiile in care economia globala s-a redresat, alimentand cererea de metale.

Cu aceeasi materie prima, in paralel infloresc alte afaceri

Daca productie nu prea mai exista si deoarece cuprul a ajuns atat de pretios, in timp ce afacerile de care vorbeam sunt la pamant, altele infloresc. Din cauza scumpirilor, in Romania, dar chiar si in Franta au ajuns sa se fure cablurile de la calea ferata. Aceasta deoarece 1.000 de kg de cupru aduc in buzunarele “profesionistilor” circa 600 de euro. Autorii, atat la noi cat si in tara prietena, sunt de aceeasi etnie, roma.

  1. macavei a spus: 15 iunie 2011, ora 15:42

    asdasdasda