Inchiderea minelor este cea mai mare afacere necurata din Maramures

Pana in prezent s-au alocat peste 35 milioane euro, dar rezultatele nu se vad

In cadrul programului de restructurare a sectorului minier din Romania, incepand cu anul 1998 s-a trecut la conservarea si inchiderea minelor si carierelor considerate a fi nerentabile. La inceput, alocarea fondurilor financiare necesare pentru conservarea, inchiderea si ecologizarea perimetrelor miniere s-a facut prin mai multe hotarari succesive de Guvern. Prin HG nr. 313/2002, modificata si completata ulterior prin alte doua HG, s-a infiintat Societatea Comerciala de Conservare si Inchidere a Minelor “Conversmin” SA, aflata sub autoritatea Ministerului Economiei. Din acel moment lucrurile au luat o alta turnura. Noua societate a devenit o institutie politizata excesiv, un aspirator de bani publici sifonati apoi in buzunarele incapatoare ale clientelei politice, indiferent de culoare.

Incepem cu prezentarea unor informatii oficiale pe care le-am primit de la SC Coversmin cu ajutorul Asociatiei 22 Decembrie Baia Mare. Din cele 70 de obiective miniere aprobate pentru inchidere din anul 1998 incoace, pentru un numar de 29 sunt finalizate si receptionate lucrarile de inchidere, la 7 obiective sunt in derulare lucrarile de ecologizare, la 15 sunt in derulare activitati specifice de conservare, iar 19 obiective nu sunt atacate in prezent. Mihaela Lazea, director general adjunct al Conversmin: “Mentionam faptul ca pana la data de 31.12.2009, pentru activitatea de proiectare, conservare, inchidere, ecologizare si monitorizare postinchidere pentru obiectivele miniere din Maramures au fost alocate fonduri bugetare in valoare totala de 99.695.562 lei. Pentru derularea programului de inchidere in cursul anului 2010 pentru obiectivele miniere din judet s-au alocat fonduri in suma totala de 48.351.443 lei”. Facem rapid calculele si vedem ca pana acum s-au cheltuit in Maramures peste 35 milioane euro, la un curs mediu de 4,15 lei pentru un euro. Sa vedem pentru ce obiective s-au alocat banii anul acesta. Suma de 32,7 milioane lei s-a dus pentru punerea in siguranta, stabilitatea si ecologizarea a patru iazuri de decantare. Pentru functionarea si retehnologizarea celor 4 statii de colectare si epurare a apelor de mina amplasate in bazinul hidrografic Somes-Tisa, cu posibil impact transfrontalier, s-a alocat suma de 6,6 milioane lei. Conservarea si protectia perimetrelor miniere a caror activitate a fost sistata (15 obiective miniere, 5 statii de tratare a apelor si 7 iazuri de decantare la care nu s-a inceput punerea in siguranta) s-au repartizat 7,5 milioane lei. :i, in sfarsit, 1,4 milioane lei au costat serviciile de asistenta tehnica pentru lucrarile de inchidere si ecologizare incheiate cu Conversmin, dar si a celor finantate prin Banca Mondiala.

Lucrari de mantuiala platite cu bani grei

La mijlocul saptamanii trecute a fost prezent in Baia Mare Sorin Copaescu, director general al SC Conversmin, care a participat la o intalnire tematica la care au fost invitati reprezentantii Prefecturii, Companiei Remin, Apele Romane, Agentia de Protectie a Mediului. Copaescu le-a spus celor prezenti cati bani a alocat societatea anul acesta pentru lucrarile de inchidere si ecologizare a perimetrelor miniere din Maramures. Cifrele sunt identice cu cele pe care le-am prezentat mai sus. Subprefectul Gyongyike Bondi a acuzat firmele care lucreaza la inchiderea minelor ca lucreaza dupa ureche, la voia intamplarii. “Eu nu stiu ce si cum lucrati dumneavoastra, pe ce baza faceti proiecte, daca intr-adevar lucrati dupa ele sau le faceti numai de dragul de a face proiecte. Mie mi se pare ca toate le intocmiti din birou, fara a avea nicio legatura cu realitatea”, a spus subprefectul. Ne gandim ca subprefectului i-au ajuns la ureche informatiile care circula de cativa ani in legatura cu aceasta activitate. Surse demne de incredere sustin ca nici jumatate din banii alocati nu ajung la finantarea acestor proiecte. Ei se pierd pe drum, de la licitatie si proiectare pana la executie. Inchiderea perimetrelor miniere se rezuma la cateva lucrari executate la intrarea in galerii, zidirea acesteia si montarea unor praguri si conducte de evacuare a apelor si supravegere. Ecologizarea inseamna constructia unor statii de epurare a apelor, montarea unor gardurii vii sau din nuiele, plantarea de arbori si insamantarea cu ierburi rezistente. Pentru toate astea se platesc sume enorme. Cei care verifica modul de executie a lucrarilor sunt mana-n mana cu executantii. Toti au fost colegi in domeniul mineritului, ii mana in lupta aceleasi interse. Un fost marcant lider de sindicat din mineritul maramuresean, ajuns director pe un santier de inchidere al unui perimetru minier, imi spunea ca la receptia finala i s-au pus in fata sa semneze situatii de lucrari umflate, cu cantitati mai mari si de 20-30 de ori decat in realitate. Amuzant era si faptul ca la o rubrica era trecuta operatiunea “excavare cu utilaj in roca tare”, iar in dreptul ei zeci de mii de metri cubi de material derocat si transportat. Asta in conditiile in care astfel de roci nu pot fi derocate decat in urma unor operatii de tip minier care presupun perforarea si dislocarea lor cu explozivi. Cand a vazut despre ce e vorba a refuzat sa semneze si si-a dat demisia din functie.

Licitatiile au fost castigate in Dubai

A facut valva mare stirea aparuta in mass-media, in urma cu cativa ani, in legatura cu faptul ca omul de afaceri Sorin Apostu si-a petrecut vacanta in Dubai, alaturi de Dorin Adam, director general al SC Conversmin din acea vreme. Sa vedem ce legatura are Sorin Apostu cu inchiderea minelor din Maramures. Sorin Apostu a fost prefect de Hunedoara din partea PDSR, apoi PSD. Dupa o vreme a cotit-o rapid catre PD, care l-a numit consilier prin Ministerul Economiei si Comertului. Poate ca pe acolo s-a imprietenit cu cei de la Coversmin, altfel nu se poate explica cum au ajuns firmele sale sa castige toate licitatiile importante de inchiderea minelor. Aproape toate licitatiile castigate au starnit puternice scandaluri din care Apostu a iesit cum nu se poate de bine. Sa va prezentam un singur exemplu. Una dintre cele mai mari afaceri de acest gen a fost licitatia pentru prestarea serviciilor de exploatare a statiilor de epurare a apelor de mina prevazute in Parchetul I< Nistru 9 Mai – 11 Iunie, Tyuzosa, Alunis, Socea, Campurile din zona orasului Tautii Magheraus. La licitatie s-au prezentat 5 firme, castigatoare fiind desemnata SC Domaso Construct SRL Petrosani, actionar si administrator Sorin Apostu. El si-a adjudecat contractul cu toate ca oferta sa a fost cu mult mai mare decat cea a SC Ghetarul Prod Com SRL, iar in caietul de sarcini se specifica foarte clar ca “adjudecarea lucrarilor se va face la pretul cel mai mic oferit pe intregul Parchet”. Aceasta depune contestatie, scandalul ajunge la Ministerul Finantelor care recomanda reluarea licitatiei. Nici vorba de asa ceva, Dorin Adam a incheiat contractul cu Domaso, la 10 iunie 2005, dupa care se lasa dus de Apostu in excursia din Dubai. Ca sa vedeti ce legaturi pot exista intre minele Nistru si Ilba din Maramures cu paradisul financiar si comercial din Dubai.

Din statiile de epurare ale lui Apostu curg tot ape poluate

Alaltaieri a izbucnit un scanadal intre admninistratia locala Tautii Magheraus si reprezentantii SC Domaso Construct Petrosani. Cei de la Domaso au cerut autorizatie de functionare pentru statiile de epurare de la Valea Corbului, Tyuzosa si Campurele. Primarul Anton Ardelean nici nu vrea sa auda de asa ceva, chiar daca cei de la Apele Romane au dat autorizatiile necesare. El este convins ca functionarii de la Apele Romane au dat avizele din birou, fara sa vina sa vada care e situatia reala din teren. “Nu s-a schimbat aproape nimic, apele ajung in raul Baita la fel de poluate. S-au cheltuit sume enorme de bani si statiile nu functioneaza la capacitatea proiectata. Apele sunt rosii, otravite, nimic nu creste in raul Baita, orice vietate moare imediat. Ni s-a promis ca vom putea face crescatorii de pastravi, dar nici nu poate fi vorba de asa ceva. In afara ca pun var la greu, altceva nu fac. I-am trimis directorului Sorin Apostu o adresa in care l-am somat sa ia masurile care se impun pentru depoluarea raului in termen de 15 zile. Daca nu se va conforma voi instiinta Ministerul Mediului si pe cel al Economiei de situatia existenta”, a declarat primarul Ardelean. La randul sau, Sorin Apostu spune ca a trimis, conform legislatiei, o adresa prin care solicita primariei eliberarea autorizatiei de functionare. “Am trimis o solicitare pe adresa primariei in vederea eliberarii autorizatiei de functionare a statiilor, in conformitate cu prevederile legale. Pe mine nu ma intereseaza adresa lui. Nu a asteptat raspunsul nostru si a fugit la presa. Vom vedea cum se va incheia aceasta poveste, dar primarul trebuie sa inteleaga ca noi nu suntem subordonatii domniei sale”, sustine Apostu.

*****

Cam asa se petrec si s-au petrecut lucrurile in zecile de cazuri de acest gen. Daca s-ar fi respectat promisiunile facute de guvernanti din 1998 incoace, in judetul Maramures ar fi intrat zeci de milioane de euro pentru inchiderea, conservarea si ecologizarea perimetrelor miniere. Toate lucrarile, conform promisiunilor, urmau sa fie executate de firme maramuresene cu personal din randul disponibilizatilor din industria miniera locala. ~n realitate, licitatiile trucate au fost castigate de firme abonate la bunul public din alta parte. Acolo s-au dus si banii alocati. ~n buzunarele clientelei politice, in loc sa ajunga in economia reala a judetului, sa contribuie la relansarea ei. Banii s-au dus (inclusiv in Dubai), iar noi am ramas cu lucrari facute de mantuiala, cu guri de mina care polueaza permanent mediul, cu halde si iazuri  lasate de izbeliste, cu statii de epurare prin care trec ape otravite, asa cum ati vazut in cazul prezentat.