Valori românesti in perspectiva europeana

Mihai Cimpoi sau literatura fara frontiere

Mi-a fost dat sa-l cunosc pe academicianul Mihai Cimpoi, presedintele Uniunii Scriitorilor din Basarabia, pe vremea cind podurile de flori erau parca mai trainice decit cele pe care pot trece tancuri politice. Eram la Chisinau, intr-o delegatie de scriitori români, condusa de regretul Lauretiu Ulici. Mi-a oferit cartea sa, "Spre un nou Eminescu", aparuta la Editura Hyperion, in acel an, 1993. M-a impresionat dedicatia, care demonstra, daca mai era cazul, ca domnia sa este un mare român, oriunde a fost nevoit sa traiasca: "Domnului Ion Burnar din Maramures, din care Eminescu zicea ca au coborit toti românii...". Cunoascator, cum putini altii al literaturii române si al celei europene, in general. Critic si istoric literar, filosof al culturii. S-a nascut in 1942, comuna Larga, judetul Hotin. Studii universitare. A fost pe rind: redactor de publicatii culturale si edituri, iar din 1991, presedintele Uniunii Scriitorilor din Moldova. Autor al numeroase carti, studii monografice si eseuri: "Disocieri", "Cicatricea lui Ulysse", "Intoarcerea la izvoare", "Basarabia sub steaua exilului", "Sfinte firi vizionare", "Lucian Blaga: paradisiacul, lucifericul, mioriticul", "Spre un nou Eminescu", "Caderea in sus a Luceafarului", "Narcis si Hyperion" etc. Membru al Academiei Române, al Academiei de Stiinte a Moldovei, membru al Uniunii Scriitorilor din România si al Organizatiei Mondiale a Scriitorilor (PEN-Club).

* Un basarabean in cautarea "marului de aur" european
Am in fata doua lucrari ale domniei sale, ambele ar merita sa fie cunoscute mai in amanunt si de cititorii nostri. Prima, "Spre un nou Eminescu", aparuta la Chisinau, in 1993, este o carte de interviuri de mare valoare, tinind seama ca aflam multe informatii inedite din dialogurile sale sustinute cu literati de prima mina ai literaturii univesale: Eugen Ionescu, Constantin Noica, Rosa del Conte (Italia), Svetlana Paleologu-Matta (Elvetia), George Uscatescu (Spania), Nichita Stanescu, Amita Bhose (India), Brenda Walker (Anglia), Elza L¸der si Paul Miron (Germania), Ghe Baoquan (China), Jean-Louis Courriol (Franta), Iurii Kojevnicov (Rusia), Sumiya Haruya (Japonia), Grigore Vieru etc. Ei bine, in toate convorbirile sale cu ilustii sai comilitoni strabate aceeasi obsesie nobila: identitate culturala nationala prin spiritualitatea universala, obsesie care se regaseste si intr-un dialog cu poetul Gheorghe Pârja publicat intr-o carte a sa mai recenta.
Cea de-a doua lucrare, "Marul de Aur", este tot una de introspectie critica, de eseuri, in care aceleasi obsesii converg superior spre noi valente nuantative: cautarea marului de aur din Gradina Hesperidelor simbolizeaza cautarea Europei, uneori - paradoxal - in propria casa europeana. Pentru a-l obtine trebuie sa invingi mai multe rinduri de dragoni care-ti ingradesc calea, adica sa parcurgi mai multe etape, sa le arzi rapid, sa faci salturi mongole. In viziunea unora, Hesperidele apar ca figuri monstuoase, strivitoare de identitate. Altii au preferat marului de aur "european" marul natural din gradina româneasca. Complexe ale unei "culturi mici", dupa cum zice Emil Cioran? Oricum, vocatiei europene ii datoreaza cultura româna valorile ei de virf.
Ar fi sintetic, ideatica volumului. Autorul isi motiveaza demersul eseistic vorbind despre "Poezia româna si modelul Baudelaire", "Europenismul lui Creanga", "Blaga si Heidegger", "Eminescu si universul latin in viziunea lui Mircea Eliade", "Basarabia vazuta de un olandez - Wilhelmus Petrus van Meurs". "Van Meurs - zice Mihai Cimpoi - alege cazul Basarabiei pentru ca este un caz monstruos, care atesta nu doar o logica perversa oarecare, ci un mecanism diabolic de mitizare ideologica si de mistificare a evidentei, de aruncare in bezna a adevarului. Nu poti sa ai la lectura cartii decit cosmaruri...".
Asa este! Iar pentru a scapa de cosmarurile prin care a trecut cultura româna ai nevoie de repere morale si intelectuale precum cele ale lui Mihai Cimpoi.

Editurile se prezinta: Risoprint din Cluj-Napoca, filiala Baia Mare

S-a infiintat in 1995. S-a impus in lumea editoriala prin valorile literare, culturale, stiintifice si tehnice pe care le-a promovat. O prezenta semnificativa pe piata cartii din România. Deviza editurii: "Scrie ca sa nu pierzi florile gindului tau, citeste ca sa nu le pierzi pe-ale altora" (Nicolae Iorga).
Dintre maramureseni au publicat de-a lungul anilor, printre altii: George Achim, Augustin Cozmuta, Andrei Crisan, Stefan Aurel Dragan, Stefan Jurca, Gabi Lachner, Dumitru Obirsie, Gheorghe Pop, Toma G. Rocneanu, Ioan Stepan, Ioan Siman, Vasile Trif, Ioan Bud etc. Iata deci o editura clujeana la care au publicat multi creatori de valoare din Maramures. Merita mentionat faptul, pentru ca este o editura care nu face rabat la calitate, nu publica texte neverificate, nici din domeniul marginal al pornografiei, literaturii ieftine, cum fac multe alte edituri.

Poesis

Daniel Muresan intre filosofie si poezie

Profesorul Daniel Muresan, colaborator al ziarului nostru, a publicat mai multe carti cu tenta eseistica, mai ales legate de domeniul artelor plastice. In ultima vreme cocheteaza si cu poezia. O poezie de extractie sociala, privita prin ocheanul critic meditativ al filosofului. In acest numar, un poem dintr-un volum in curs de aparitie.

Frumusetea si hidosenia firii

Totul si nimicul este parte a firii schimbatoare
Si craiasa si diavoleasca zestre
Datul ne apare dupa ce i-a trecut vremea
Istovitoarele stradanii ne sint faptura,
De-i domoala, de se aprinde vrerea
Ne indreptam spre suflete
Alegem si nu stim ce-am ales
Privirile se intorc,
Se intind miinile catre alte zari
Multi viseaza,
Citiva preschimba visele cu bucurie
Urmeaza cei ce arata viitor de roade -
Figuri ce raspund la calcule precise,
La sectiunea de aur -
Ce cumpana izbitoare
Familiara ne-a devenit elipsa;
Uimitoare incropire, data fiind demersul
De dincolo si dincolo de Soare
Si cite nu imita:
E roua diminetii, aleasa-ne infatisare
Jinduim cunoasterea intregului ascuns
Dorim marele necuprins, neinvins
Vrem cercul pentru utilitati sau maretia-i rotunda
Poate ca sa ne invirtim in jurul lui...
Si stelute in constructii - amintire manoasa,
Intimpinare omeneasca la cerul instelat.

Cronica de carte

Un desfriu verbal stralucitor sau poezia lui Vasile Morar

Indiferent ca vorbeste despre viata la tara, despre iubite, politica, religie, poezia lui Vasile Morar este una a menestrelului caruia ii place la nebunie sa inventeze cintece in care asocierea de cuvinte neasteptate, imaginatia debordanta, srapnele dupa srapnele verbale sa lumineze ochiul, dar mai ales spiritul, bucuros ca exista atita frumusete. Poate de aceea poezia sa este in esenta grava, usor ironica, malitioasa, pentru ca numai cel ce stie sa rida homeric are in spate aura frustranta a unei taine soptita de cineva de Sus, numai pe jumatate. Poetul Vasile Morar nu este un scriitor in frac, cum singur se autodefineste. El este un htonic, un om al pamintului, un Anteu trist care se bucura de tot ce-l inconjoara, inclusiv de propria-i tristete, in versuri cantabile de stralucirea razelor de soare pe vreun piriu in care se scalda si ratele si rimatorii sai scurma, spre disperarea marelui copil, care este Vasile Morar, obligat sa curete zilnic grajdurile lui Augias, cele de azi, politice si culturale, cu voiosia melancolica a celui care are dreptate.

* O evanghelie vazuta dinspre... Chelinta
In ciuda titlului cu aer hieratic, "Evanghelia dupa Ioan", cartea lui Vasile Morar, aparuta recent, nu are o tenta religioasa in sensul dogmatic al cuvintului. Mirosul de tamiie e doar un pretext pentru a te introduce in atmosfera de carnaval funanbulesc al poetului: "Daca tot o sa plecam la carnaval/ in care mascatii vor fi animale ciudate/ o sa sacrific din turma un miel/ care are doua pete negre pe spate/ Nu voi lasa pielea sa se raceasca/ o voi imbraca s-o port mereu/ sa simt singele din carnea mielului/Cum se inveleste in singele meu/ Carnea o s-o dau lupilor s-o sfisie/ sa vad daca o sa le simt ghearele in trup/ cum scurma si cum dintii-mi rup spinarea/ si cum e sa fii miel mincat de lup". Ca si in celelalte volume, "Naturi moarte", "Biblioteca din Chelinta" sau "Va veni ingerul", titlurile volumelor nu propun tematici lirice distincte, sint doar pretexte superioare de a te juca cu "margelele de sticla" ale metaforei tumultoase, pe alocuri provocator de stufoase, dar mereu convingatoare prin forta eruptiva a elocintei autorului. Carne, oase, cruci sint doar uneltele de care-si apara poetul sensibilitatea: "Linga pomul oprit leagana oasele mele/ mai zabovesc acolo femeia goala si sarpele/ in pacea inceputului de lume/ ca singerii murmura in mine harpele/ cazut cu zgomot, craniul pe lespezi/ prin iarba dulce s-a rostogolit/ peste orbita sarpele sub bolti si de acolo nu a mai iesit. Dupa o vreme a plecat femeia/ in stiutul templu m-a aflat/ oasele ei linga oasele mele/ si somnul nostru a continuat". Un poet epic, nu de structura bacoviana, cum il considera pe alocuri Gheorghe Grigurcu. Distinsul exeget poate are dreptate cind vorbeste de intrariparile voios-melancolice ale lui Vasile Morar, ale fanteziei acestuia cu neindoielnice reflexe eseniene. Vasile Morar este un poet veritabil, greu de legat de vreun pat al lui Procust, fie el si literar.

Breviar

Expozitie de arta studenteasca

Ieri, pe strada Crisan nr. 10 din Baia Mare (fosta IRTA Maramures), studentii Universitatii de Nord de la Sectia de Arte Plastice si-au prezentat lucrarile realizate in semestrul I al anului universitar. Lucrari deosebit de interesante si indraznete ca demers plastic, care merita sa fie vazute de toti iubitorii de frumos. Expozitia poate fi vizitata pe toata perioada semestrului II.

Sarutul... Galeriilor de Arta

Tot o expozitie colectiva, de data asta a artistilor plastici consacrati, poate fi vizitata in aceasta luna la Galeriile de Arta ale UAP din Baia Mare, bd-ul Bucuresti nr. 6. Expozitia are ca tematica... "Sarutul" si este una de o factura mai aparte, gen experiment. Lucrarile au fost create cu o tenta comerciala vadita: se pot cumpara pe loc. Organizatorul acesteia, artistul plastic Csaba Györi. Pe linga lucrarile acestuia mai gasim tablouri de Mihaela Ganta, Mircea Bochis, Kovacs Bertalan, Traian Moldovan etc.

Scriitorul Eugen Cojocaru din Germania isi lanseaza un roman in Baia Mare

Scriitorul de origine româna din Germania Eugen Cojocaru va fi prezentat luni, 26 februarie, ora 15, la Biblioteca Judeteana "Petru Dulfu" din Baia Mare, unde isi va lansa romanul Bing Bengs Beak (in traducere aproximativa: "Un nou inceput dupa Bing Beng"). Prezinta, printre altii: conf. univ. dr. Tiberiu Alexa, directorul Muzeului de Arta din resedinta de judet.

"Curierul Ucrainean" pe ianuarie 2007

Revista "Curierul Ucrainean", editata de Uniunea Ucrainenilor din România, a iesit pe piata anului 2007 cu un nou numar. Se remarca poemele semnate de poetul Iurii Pavlis, din Poienile de Sub Munte, membru al Uniunii Scriitorilor din România, care, numar de numar, are o rubrica permanenta cu versuri de o rara frumusete. mentionam ca poetul maramuresean de expresie ucraineana scrie cu usurinta si poeme in limba româna. Ceea ce nu prea fac alti etnici literati. Un amendament: am dori ca acea publicatie sa apara intr-un tiraj accesibil, daca nu la toate chioscurile din judet, macar la institutiile de cultura judetene.