Regiunea Nord-Vest primeste 12 milioane euro pentru infrastructura sociala

Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor (MDLPL), a lansat ghidul pentru Axa prioritara 3 " Imbunatatirea infrastructurii sociale" a Programului Operational Regional (POR), domeniul major de interventie 3.3, "Imbunatatirea dotarii cu echipamente a bazelor operationale pentru interventii in situatii de urgenta".
Pentru Regiunea Nord-Vest, pentru acest domeniu, sunt disponibile 12,03 milioane euro.

* Beneficiare sunt consiliile judetene ale regiunilor de dezvoltare

Beneficiarii eligibili ai domeniului 3.3 sunt asociatiile de dezvoltare intercomunitare, formate din consiliile judetene ale regiunilor de dezvoltare. Astfel, pentru Regiunea Nord-Vest, beneficiarul eligibil este Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Transilvania de Nord, care este in curs de infiintare si care va avea ca asociati consiliile judetene din Cluj, Bihor, Satu Mare, Bistrita-Nasaud, Salaj, Maramures. Aceasta va avea scopul de a pregati si promova proiecte pentru dezvoltarea regionala de interes comun pentru cele sase judete asociate, in domeniile serviciilor sociale, transport, mediu, mediu de afaceri, turism, si de a obtine finantari interne si externe necesare derularii acestora.

* Asociatia va acoperi minim 2% din valoarea cheltuielilor eligibile

Aceasta asociatie va acoperi financiar minim 2% din valoarea cheltuielilor eligibile, iar valoarea totala a unui proiect este cuprinsa intre minim 10.000.000 lei si maxim 50.000.000 lei (suma cheltuielilor eligibile si neeligibile, inclusiv a TVA aferenta).
Durata de implementare a activitatilor proiectului (perioada cuprinsa intre data semnarii contractului de finantare si data finalizarii ultimei activitati prevazute in cadrul proiectului) nu poate depasi data de 31 iulie 2015.
Informatii si Ghidul solicitantului se gasesc pe site-ul www.nord-vest.ro.

Mihai G.

Rezervele BNR au ajuns la 27 miliarde euro

    Rezervele valutare ale BNR au urcat, in luna octombrie, cu 4,1 milioane de euro, la 25,21 miliarde de euro, iar rezerva de aur a crescut la 1,8 miliarde de euro, nivelul cumulat al rezervelor internationale ale bancii ajungand la 27 miliarde de euro. Totodata, BNR a raportat iesiri de 528 milioane de euro, reprezentand plati de rate si dobanzi scadente la datoria publica externa directa.
In octombrie a avut loc o redefinire a rezervei de aur, care trebuie sa includa numai aur standard. Astfel, rezerva fizica de aur a scazut de la 104,7 tone la 103,7 tone, dar valoarea acesteia a crescut la 1.806,8 milioane de euro, ceea ce face ca rezervele internationale ale BNR (valute si aur) sa fie de 27 miliarde de euro.

In 2006, 50.000 de firme au dat faliment

Integrarea Romaniei in UE a adus, in 2006, falimentul a 50.000 de firme mici si mijlocii, care nu au facut fata standardelor comunitare. Reprezentantii Consiliului National al intreprinderilor mici si mijlocii private din Romania sunt de parere ca numarul firmelor falimentare va creste cu cel putin 10%. Probabilitatea cea mai mare de a falimenta se inregistreaza in cazul societatilor care nu stiu sa isi promoveze produsele. Nici firmele care nu investesc in modernizarea echipamentelor nu vor avea viata lunga.

Romanii care muncesc in strainatate vor trimite acasa peste 5 miliarde de euro

Romanii din strainatate plecati la munca vor trimite anul acesta in tara peste 5 miliarde de euro. Cel putin asa estimeaza reprezentantii Bancii Nationale a Romaniei.
Comparativ cu 2006, romanii plecati la munca in strainatate vor trimite in tara, anul acesta, cu un miliard de euro mai mult, si sunt toate sansele ca estimarile BNR sa se adevereasca in conditiile in care, numai in primele cinci luni ale anului, muncitorii romani au trimis deja in tara doua miliarde de euro.
Spania este tara de unde vin cei mai multi bani, urmata de Italia si Grecia. Numai anul trecut, romanii care au muncit legal in Italia au trimis in tara 777 de milioane de euro. Potrivit raportul Imigrare 2007, Romania se afla pe primul loc intre tarile unde imigrantii care muncesc ilegal in Italia trimit bani.
Cu banii trimisi in tara, cei mai multi romani isi cumpara case si terenuri sau investesc in modernizarea, extinderea si decorarea celor pe care le au deja.

M. G.

Aurul a ajuns la 810 dolari/uncie

Pretul aurului a depasit vineri, 2 noiembrie, pentru prima oara din 1980, pragul de 800 dolari/uncie, sustinut de scumpirea petrolului, deprecierea dolarului si problemele economice generate de criza de pe pietele internationale de credit, consemneaza Reuters.
Dealerii au spus ca, daca se mentin elementele care caracterizeaza acum situatia economica, urmatorul nivel mare de rezistenta este cel de 850 dolari/uncie, recordul neatins din ianuarie 1980.
Cotatia contractelor la termen de tip futures pentru aurul vandut pe piata americana a crescut pana la 810,70 dolari/uncie pentru contractele cu livrare in decembrie, care s-au tranzactionat cel mai activ.
Dolarul s-a depreciat pana la o noua cotatie minima record fata de euro, pierzand castigurile anterioare, dupa publicarea unui raport despre piata americana a muncii care i-a incurajat pe investitori sa reia tranzactiile speculative riscante.

M. Albu

The Economist: o licitatie se aranjeaza in Romania cu cativa euro, carnati si palinca
Publicatia isi arata scepticismul fata de rezultatele luptei anticoruptie

Cativa euro, ceva carnati si putina palinca sunt de ajuns ca sa aranjezi o licitatie publica in Romania, in contextul in care fiecare om isi are pretul lui, iar al unui ministru e doar ceva mai mare, scrie vineri, 2 noiembrie, cunoscuta publicatie engleza The Economist, aratandu-si scepticismul fata de rezultatele luptei anticoruptie.
Inregistrarile obtinute din biroul procurorului si difuzate apoi la televiziune l-au aratat pe ministrul agriculturii, Decebal Traian Remes, cum ar fi preluat de la un comisionar suma de 15.000 de euro (21.600 de dolari), 20 de kilograme de carnati si o suta de litri de palinca, mai scrie The Economist, care arata ca ministrul a demisionat fara sa dea nicio declaratie, in schimb premierul roman, Calin Popescu Tariceanu, a criticat "executia publica” a colegului sau.

* Printre suspecti se afla chiar ministrul justitiei

The Economist mai arata ca este improbabil ca Remes sa ajunga dupa gratii, chiar daca inregistrarea pare autentica, la fel cum nu au ajuns nici alti suspecti. Printre suspecti se afla chiar ministrul justitiei, Tudor Chiuariu, pe care procurorii au incercat sa il cerceteze, desi a negat ca ar fi comis vreo ilegalitate, dar Guvernul a dizolvat, printr-o ordonanta de urgenta, comisia care dadea avizul pentru cercetarea penala a ministrilor, mai arata The Economist.
Noile amendamente aduse Codului Penal prevad insa pedepse de pana la sapte ani de inchisoare pentru jurnalistii care publica materiale ce arata oficiali implicati in luarea de mita si le reduc totodata pe cele pentru infractiuni, prin majorarea pragului financiar pentru amenzi. Majoritatea cazurilor pe care justitia a inceput sa le cerceteze, printre care cel al fostului premier Adrian Nastase, care insista ca ar fi nevinovat, s-au impotmolit in intarzieri procedurale, mai scrie The Economist.
Ingrijorarea din cauza coruptiei la nivel inalt si ineficienta justitiei au preocupat Uniunea Europeana (UE) in perioada de dinaintea aderarii Romaniei si Bulgariei la UE, la 1 ianuarie, potrivit publicatiei citate. De la aderarea Romaniei la UE, politicienii si inaltii oficiali romani au incercat din rasputeri sa isi recapete privilegiile si imunitatile la care au fost obligati sa renunte in timpul negocierilor pentru aderare.
UE i-a incurajat pe noii procurori, a caror vigoare si independenta contrasta accentuat cu fostul sistem juridic. Procurorii au patruns in cultura coruptiei guvernamentale. De la indepartarea din functie a Monicai Macovei in aprilie 2007, succesorul ei, Tudor Chiuariu, a fost mai putin eficient, mai arata The Economist.
Chiuariu vrea sa il inlocuiasca pe procurorul care ancheteaza cazurile de coruptie ale politicienilor importanti, procurorul si Basescu nu sunt de acord, asa ca guvernul vrea sa faca un amendament constitutional prin care sa limiteze puterea prezidentiala, scrie The Economist.

* Romania este subiectul unui program de monitorizare dupa aderarea la Uniunea Europeana

Ingrijorarea legata de problemele Romaniei si Bulgariei le-a facut pe ambele tari sa fie subiectul unui program de monitorizare dupa aderarea la Uniunea Europeana. In conformitate cu acesta, Comisia Europeana poate hotari ca deciziile instantei romanesti sa nu fie recunoscute in alte tari, fapt ce ar afecta negativ afacerile si cetatenii si ar fi rusinos. Dar s-ar putea sa nu fie indeajuns pentru a influenta guvernul, mai arata The Economist.
Oprobriul public impotriva coruptiei este inca intens, iar impresia oamenilor este ca de fapt coruptia infloreste, potrivit The Economist, care citeaza un sondaj al Transparency Internatio-nal din care reiese ca Romania a fost evaluata ca tara cea mai corupta din Uniunea Europeana. Optimistii spera ca guvernarea proasta va consuma pana la urma rabdarea votantilor. Pesimistii se tem insa ca vederea unui nou membru corupt ar putea discreta chiar notiunea de extindere a Uniunii Europene, mai scrie The Economist.

Albu M.

Comisia Europeana cere criterii de selectie pentru fondurile UE

Ministrul Agriculturii, Dacian Ciolos, a declarat, joi, ca in Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) trebuie sa existe criterii clare de accesare a fondurilor europene, aceasta fiind una din observatiile Comisiei pe baza programului prezentat de Romania.
Acesta a precizat ca stabilirea acestor criterii reprezinta una dintre observatiile Comisiei Europene privind PNDR. “Am primit foarte multe observatii tehnice, dar unele implica si decizii politice. De exemplu, Comisia considera ca nu este potrivita masura privind instalarea tinerilor fermieri in mediul rural, pentru ca se considera ca deja exista un numar mare de fermieri. Noi nu vom renunta la acesta masura, dar trebuie sa argumentam clar de ce consideram ca este necesara. Pentru a raspunde observatiilor, avem nevoie de timp, deoarece facem un program pentru sapte ani, nu pentru un an“, a explicat Ciolos.
Potrivit acestuia, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) negociaza, in prezent, cu Comisia Europeana masurile propuse in Programul National de Dezvoltare Rurala, urmand ca, cel mai probabil in luna decembrie, sa se discute despre primirea proiectelor pentru fonduri europene.
Ciolos a precizat ca “lansarea proiectelor in luna decembrie sau in luna ianuarie nu va avea efecte financiare, pentru ca bugetul nu se va diminua”.
Prin PNDR se vor derula, pana in 2013, fonduri europene de peste 8 miliarde de euro, provenite din Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurala. Potrivit datelor furnizate de MADR, fondurile pentru dezvoltare rurala repartizate pentru acest an sunt de 741,6 milioane de euro.

G. Mihai

Creditele in lei nu se vor scumpi pana la sfarsitul anului

Creditele in lei nu se vor scumpi pana la sfarsitul anului, desi Banca Nationala a majorat dobanda pe care bancile comerciale o primesc pentru economiile pastrate la BNR.
Analistii spun ca bancile vor creste dobanda la creditele in lei abia peste patru-cinci luni. Intre timp incearca sa-si inmulteasca clientii profitand de apropierea sarbatorilor de iarna. Pentru a reduce inflatia, BNR avea o singura solutie - sa creasca dobanda de politica monetara. Scopul a fost descurajarea creditarii si, implicit, a consumului. Analistii spun insa ca reactia bancilor nu va fi imediata, si asta pentru ca se apropie sarbatorile de iarna, cea mai buna perioada a anului pentru a atrage cat mai multi clienti prin oferte promotionale. Potrivit analistilor, dobanda la creditele in lei va creste cu 0,25% - 0,5% si ar putea sa nu se opreasca aici. Dobanda de politica monetara a ajuns la 7.5%, dupa ce Banca Nationala a efectuat o majorare de 0.5% in aceasta saptamana.

M. A.