|
Potrivit lui Leonard Orban,
Firmele vor trebui sa cheltuie de 10 ori mai mult dupa aderare
Schimbarile cu care se va confrunta mediul de afaceri vor afecta in mod direct firmele mici si mijlocii. "Intram pe o piata care are reguli stricte. Sint inca mentalitati in România, ca merge si asa, ca avem piete de desfacere, ca nu trebuie sa facem investitii. Cine nu respecta regulile, nu va face fata concurentei", a explicat viitorul comisar european, Leonard Orban. Acesta apreciaza ca nivelul bugetul alocat cheltuielilor dupa aderare va fi de 10 ori mai mare decit cel alocat in momentul de fata. Cu toate acestea, viitorul suna bine, cel putin din perspectiva lui Orban, care prognozeaza ca cifra de afaceri a IMM va creste de aproximativ 4 ori in sapte ani, fata de nivelul din 2004. De asemenea, contributia acestora la Produsul Intern Brut (PIB) va creste cu aproximativ 15%, de la 66,8% la 80%.
"Aderarea la UE va aduce schimbari profunde in societatea româneasca. Pe un interval de 10-15 ani, România va arata cu totul altfel. La nivelul IMM-urilor, comparativ cu alte zone economice, vor avea loc cele mai importante modificari", a precizat Orban.
Un procent semnificativ din firmele mici si mijllocii, adica 40%, considera ca aderarea va crea o serie de oportunitati, in timp ce 26,4% cred ca integrarea nu va aduce nici un fel de influenta asupra afacerilor. De asemenea, unul din trei intreprinzatori considera ca integrarea in UE va avea o influenta negativa asupra mediului de afaceri.
Conform unui sondaj realizat recent,
36,3% din români cred ca viata va fi mai grea dupa integrare
Peste o treime dintre români cred ca viata lor va fi mai grea dupa integrarea României in Uniunea Europeana, la 1 ianuarie 2007, releva un sondaj al Asociatiei pentru Transparenta si Libertate de Expresie, realizat in perioada 19-23 octombrie. Intrebati cum cred ca va fi viata dupa integrarea in UE, 36,3% dintre respondenti s-au declarat pesimisti, 31,5% cred ca vor avea o viata mai buna, in timp ce 23,4% considera ca viata nu li se va schimba.
Specialistii afirma ca, prin viziunea lor pesimista asupra integrarii, românii se apropie de trendurile inregistrate in celelalte 10 tari care au aderat la Uniunea Europeana in 2004. Potrivit ATLE, rezultatul sondajului mai releva ca, pe masura ce ne apropiem de data integrarii, românii incep sa perceapa mai corect fenomenul aderarii si implicatiile sale.
Pe primele 9 luni ale anului,
Se inregistreaza un excedent comercial de 1,7% PIB
Bugetul general conso-lidat a consemnat dupa primele 9 luni un excedent de 1,7% din PIB, cu 0,1% peste nivelul de la finele lunii august, in conditiile unor venituri reprezentind 22,8% din PIB, fata de un nivel al cheltuielilor de 21,1% din PIB.
Veniturile bugetului consolidat s-au ridicat la 76,5 miliarde lei, in crestere cu 22,1% comparativ cu incasarile din perioada similara a anului trecut, potrivit datelor publicate de Ministerul Finantelor Publice. In acelasi interval, cheltuielile au insumat 70,8 miliarde lei, depasind cu 17,4% nivelul din primele trei trimestre din 2005.
Programul bugetar, actualizat la finele lunii septembrie, prevede pentru 2006 venituri totale de 108,6 miliarde lei, respectiv 32,3% din PIB si cheltuieli cumulate de 116,8 miliarde lei - 34,8% din PIB, ceea ce inseamna un deficit bugetar de 2,5% din PIB.
Ministrul Codrut Seres anunta ca
România si Ungaria vor constitui un fond comun pentru sustinerea IMM-urilor
Detaliile vor fi hotarite in sedinta comuna româno - ungara de la Budapesta din 16 noiembrie
România si Ungaria ar putea infiinta un fond comun de sprijinire a Intreprinderilor Mici si Mijlocii (IMM) din cele doua tari, cu o valoare de aproximativ 100 milioane euro, a declarat ministrul Economiei si Comertului, Codrut Seres. "Toate detaliile legate de functionarea acestui fond vor fi luate cu ocazia sedintei comune româno - ungare de la Budapesta din data de 16 noiembrie, insa suma rezonabila pentru un asemenea fond ar trebui sa fie de circa 100 milioane de euro", a spus Codrut Seres, care este copresedinte al comisiei mixte.
"Daca ministerele de Finante vor aproba acest fond, Ungaria este dispusa sa contribuie cu circa un miliard de euro", a explicat copresedintele comisiei mixte, ministrul Economiei si Transporturilor din Ungaria, Janos Koka.
Discutiile au vizat pregatirea sedintei comune de guvern româno-ungare precum si intensificarea colaborarii in urmatoarele domenii: energie, transporturi si tehnologia informatiilor.
Cele doua tari au convenit asupra continuarii unor proiecte de interconectare energetica, precum linia de transport a energiei electrice dintre Oradea si Bekescsaba, precum si linia de transport a gazelor naturale Arad - Szeged. De asemenea, a fost abordata problema gazoductului "Nabucco".
Proiectul "Nabucco" ar trebui finalizat pina in anul 2010. Cu o lungime de 3.300 kilometri, conducta "Nabucco" este prevazuta sa tranziteze Turcia, Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia si Austria. Capacitatea anuala de transport a conductei este estimata la 30 miliarde metri cubi de gaz metan. Investitiile preconizate se ridica la suma totala de 4,4 miliarde euro.
De azi,
Firmele de constructii românesti si maghiare vor participa impreuna la licitatii
Firmele românesti si maghiare din domeniul constructiilor vor putea participa impreuna la licitatii, incepind de azi.
Incepind cu luna noiembrie, cele doua tari vor semna un protocol de infiintare a unui „euro-cluster“, adica o asociatie profesionala in acest domeniu, a declarat ministrul delegat pentru Lucrari Publice si Amenajarea Teritoriului, Laszlo Borbely. Infiintarea unor astfel de asociatii ar putea rezolva o problema cu care se confrunta tara noastra, respectiv criza locurilor de munca in constructii, firmele putind aduce forta de munca din Ungaria decit din alte parti, a aratat Borbely. Ministrul a explicat ca firmele de constructii duc oameni de pe un santier pe altul si nu gasesc forta de munca. Acestea vor trebui sa se pregateasca pentru fondurile structurale care vor veni in tara noastra in urmatorii 6 ani si care vor avea o valoare de 17 miliarde euro. Salariile muncitorilor vor trebui sa creasca, precum si perfectionarea lor profesionala, altfel vom depinde de altii pentru a asigura forta de munca, a mai spus Borbely.
In ceea ce priveste functionarea sistemului, pe baza unor criterii obiective, lista cu firmele membre ale clusterului va fi pusa la dispozitia investitorilor si administratiilor publice, care vor sa stie ce fel de firme vin la licitatii, a aratat Borbely.
Clusterul va functiona pe principiul reciprocitatii, fiind format din firme de constructii din Ungaria si România. Cadrul legal, precum si banii vor fi asigurati de catre Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului. In cadrul clusterului vor circula informatii privind licitatii organizate in România si Ungaria, iar firmele se vor asocia pentru a participa la construirea unor obiective. Astfel, potrivit lui Borbely, sansa de participare este mai mare daca exista informatii si daca firmele se intilnesc.
Dupa aderare, pentru ca vor disparea taxele vamale,
Vom bea lapte, bere si whisky mai ieftine
Preturile la aceste produse vor scadea cu 10%-35%
Dupa aderare, berea va fi mai ieftina cu 10%, whisky-ul cu 35% iar laptele si produsele lactate cu aproximativ 10%.
Potrivit Institutului de cercetare a pietei Gfk, una dintre principalele tendinte post-integrare pe piata bunurilor de larg consum se refera la deplasarea controlului asupra pietei si implict asupra pretului de la producatori catre retaileri, ceea ce va genera continuarea trendului de ieftinire a produselor pe piata unica, in conditiile unei competitii tot mai dure intre comercianti.
"Taxele vamale la bere au fost in acest an de 25%, iar in contextul eliminarii acestor taxe estimam ca pretul berilor importate va scadea cu aproximativ 10% anul viitor", spune directorul de marketing al uneia dintre firmele producatoare si importa-toare de bere.
"Taxele vamale la produsele lactate sint in medie de 30% in acest moment, la brinzeturi chiar 45%. Un calcul simplu ar arata ca disparitia taxelor vamale cumulata doar cu cheltuieli de transport de 10%-15% ar insemna un pret mai mic cu 30% pentru aceste produse. In realitate insa se anticipeaza o ieftinire de 10% pentru ca importatorul va avea costuri suplimentare destul de mari cu marketingul si promovarea produselor", spune Valeriu Steriu, presedintele Asociatiei patronale din industria laptelui.
In momentul integrarii, toate importurile de marfuri provenite din statele membre ale UE vor fi scutite de orice taxa vamala la intrarea in România. De fapt, operatiunea nici nu se va mai numi import, ci comert intracomunitar. Pe de alta parte, in comertul cu statele nemembre ale UE, tarifele vamale ale Uniunii vor fi aplicate imediat din momentul aderarii in relatiile comerciale ale României cu tertii.
De ieri,
Biletele de tren s-au scumpit cu 7%
De ieri, tarifele la biletele pe calea ferata s-au majorat in medie cu 7%.
Prezentam in continuare citeva tarife la trenurile de calatori mai solicitate.
Pe relatia Satu Mare - Bucuresti, un bilet la trenul accelerat clasa I costa 88,10 lei RON, iar la clasa a II-a 57,80 lei; la trenul rapid clasa a II-a 79,80 lei, cuseta cu 6 paturi 97,60 lei, cuseta cu 4 paturi 107,60 lei, dormit clasa a II-a 111,80 lei, dormit clasa I 148,80 lei, dormit “single” 194,80 lei.
Pe distanta Satu Mare - Cluj, la trenul accelerat un bilet costa 50,40 lei, iar la clasa a II-a 31,40 lei; la trenul rapid clasa I 64,70 lei, la clasa a II-a 43,30 lei.
Pentru a ajunge la Oradea, o persoana va plati, la trenul personal 16 lei la clasa I si 10,10 lei la clasa a II-a; la trenul accelerat 29,30 lei la clasa I, si 21,20 lei la clasa a II-a.
La trenul accelerat Satu Mare - Timisoara, tariful la clasa I este 53,60 lei, si 34,40 lei la clasa a II-a.
Pe relatia Satu Mare - Baia Mare, tarifele sint: tren personal clasa I 7,20 lei, clasa a II-a 4,20 lei; tren accelerat clasa I 13,10 lei, clasa a II-a 9,10 lei; tren rapid clasa I 20,30 lei, clasa a II-a 14,70 lei.
O calatorie pe distanta Satu Mare - Carei costa 5,30 lei la clasa I si 3 lei la clasa a II-a, cu trenul personal, respectiv 11,20 lei la clasa I si 7,90 lei la clasa a II-a, cu acceleratul.
Piata futures:
Euro, cotat pentru iunie anul viitor la 3,5650 lei
In intervalul 23-27 octombrie, in piata la termen de la Sibiu au fost tranzactionate 157.596 contracte futures si options, cu o valoare de circa 145,5 milioane euro. Aceasta evolutie indica faptul ca volumul mediu al tranzactiilor zilnice a trecut de la pragul de 20.000, cit a fost in septembrie, la 30.000, existind premise ca in noiembrie si decembrie sa se treaca la cel de 40.000.
Investitorii considera ca euro ar putea creste in ultima parte a anului, iar ca in prima jumatate din 2007 euro se va plasa in jurul valorii de 3,55 lei. Pentru finele lui iunie, preturile futures au crescut la inceputul saptaminii trecute de la 3,55 lei, valori stabilite in prima parte a lui octombrie, la 3,5650 lei, nivel care s-a mentinut pina vineri, 27 octombrie.
Pentru sfirsitul acestui an s-au inregistrat fluctuatii mai mari ale preturilor de cotare. Dupa o crestere martea trecuta de la 3,55 lei la 3,5790 lei, preturile au coborit la 3,56 lei, pentru ca joi sa fie atins un minimum de 3,5490 lei. Pentru finalul primei luni de primavara din 2007, pretul de cotare a fost constant, 3,5650 lei.
|
