Medalioane literare
O viata pentru cultura prin recuperarea valorilor nationale: Valeriu Achim

Prof. dr. Valeriu Achim poate fi considerat o personalitate emblematica a culturii in Ardealul de Nord. Prin numarul mare de studii afectate istoriei si civilizatiei acestui areal, prin osardia nobila de a scoate la iveala documente artefacte ale celui mai nobil spatiu romanesc. Cu riscul de a parea patetic, trebuie sa reiterez ce-am spus de multe ori: acest spatiu, descalecator de neam si de limba, a fost si cel mai vitregit de soarta. Iar obsesia de-o viata a profesorului Valeriu Achim asta a fost: sa redea lumii adevaruri istorice necosmetizate. Obsesia scoaterii la iveala si punerea in circulatie a unei istorii-Istorii il onoreaza cu asupra de masura. Dovada este si revista "Pro Unione", care in esenta se preocupa de problemele sortii unui neam ce trebuie sa se vada nedeformat si cu alt destin. Cel firesc!

Scrieri in timp si peste timp...

Spuneam in titlu ca profesorul Achim si-a dedicat o viata de om pentru cultura si pentru cultura. La cel peste 80 de ani pe care-i are, venerabilul istoric poate privi in urma cu satisfactia unei datorii implinite. A scris sute si sute de studii si articole. A ocupat functii vitale in cultura Satmarului si Maramuresului: inspecor scolar, director al Muzeului Judetean, al Teatrului Dramatic, secretar in 1963, al Sectiei Regionale de Cultura si Arta Maramures (care ingloba la vremea aceea si Satu Mare si o parte a Salajului ); editor la ora actuala, a "Gutinului" din Baia Mare. "Scrieri in timp", volumul II, i946-2006", cam de aspectele semnalate mai sus, se ocupa. In cele peste 400 de pagini, autorul, prezinta materiale istoriografice si biobibliografice, asa cum s-au reflectat ele in studiile si articolele scrise de Valeriu Achim sau dedicate lui Valeriu Achim de-a lungul timpului. Cu documente si fotografii din vremuri mai vechi si mai noi. Din istoria culturala si politica a Ardealului sau din viata particulara. O carte, deci, document necesar la zidaria unei istorii mai mari.

Poesis
Poezia noastra din Canada: Vasile Trif

O tara se intinde pana acolo unde un fiu al sau atinge o limita geografica. De aceea, Romania este si-n Australia, si-n Japonia, SUA sau, cum este cazul poetului Vasile Trif, undeva peste apa Atlanticului. S-a nascut in Baia Mare. Licentiat al Facutatii de Teologie Ortodoxa Cluj-Napoca si al celei de Filosofie din cadrul Universitatii "Babes-Bolyai". De cativa ani s-a stabilit cu familia pe continentul amerindian. Mai jos, texte din volumul "Fiul in risipire".

Icoana

Icoana,
lemn pictat
ce tine-nchis
precum cutia Pandorei
mii de suflete
de le-am da drumul
n-am mai avea oglinizi
sa ne vedem
sfintii din noi

Oglinzile
Fiecare usa-si tine ascunsa
castitatea sub lacat
cersetori ce-agonisesc pe bube
hoti cu brate pamantii
si ciunge
au lasat insa templu
fara fereacat

uneori se-nchid inauntru
si se holbeaza-n oglinzi
sunt fara pustule
nesuferinzi
maini de sfinti
vinetii

dupa o vreme
s-au zavorat in oglinzi
incepand a se asuda din pleoape

***

Oare ingerii scriu poezii?
da
cred ca da
si ni le soptesc si noua
din cand in cand
cand uita de ei

Fotografia saptamanii


Suntem cititi in... Tara Samurailor

Ilonka Naghi si Dumitrita Vele lucreaza de cativa ani in Yokohama (Japonia). Venite pentru concediu la parintii lor din Baia Mare mi-au spus ca citesc presa locala pe Internet. Cum o face si arhitecta japoneza Niki Tomoko. Nu-i de mirare! De cand cu Internet-ul, planeta e doar un sat mai mare.

Revista revistelor culturale
"Pro Unione", in al zecelea an de aparitie

A aparut recent numarul 31 al publicatiei "Pro Unione", editata de Fundatia Culturala cu acelasi nume, Muzeul Judetean, Biblioteca "Petre Dulfu" din Baia Mare, cu sprijinul Consiliului Judetean si al Consiliului Local al municipiului Baia Mare. Un numar dens, cu materiale semnate de profesori, istorici, din judet, dar si din diaspora. Asa cum ne-a obisnuit de 10 ani incoace, revista trateaza cu prepoderenta subiecte legate de recuperarea valorilor nationale din domeniul istoriei propriu-zise sau din cele legate de probleme sociale, culturale, de patrimoniu, de stiinta, literatura si arta. Este, probabil, printre putinele publicatii care apar azi in tara, care trateaza cu profesionalism si raspundere civica un segment al civilizatiei, atat de spinos si delicat in acelasi timp: istoria. Dar nu la modul fetisist, ditirambic, ci cu obiectivitatea cercetatorului dornic sa ofere cititorului date, documente recuperatoare ale unei epoci sau alteia.

Documente , dileme si certitudini istorice

Spicuim din sumar: "Marasti, Marasesti, Oituz - 90" un editorial evocator semnat de Stefan Bellu; "Lupta romanilor satmareni pentru unire (1918-1919); "Voluntari maramureseni pe frontul de la Marasti, Marasesti, Oituz" de col. (r.) Aurel Vaida; "Calatoria tezaurului romanesc de la Iasi la Moscova in primul razboi mondial", un incitant material semnat de ec. Gavrila Grosan; "Din istoria infloritoare a unei industrii in declin" de prof. Liviu Tatar; "Memoriile episcopului-cardinal dr. Iuliu Hossu" de pr. Viorel Thira; "O pagina din Istoria bisericii universale" semneaza Terezia B. Tataru din Germania. un material de atitudine este "Moldovenismul - cauza pierduta a fundamentalistilor de peste Prut", de Viorica Moisuc si "Romani ingropati in pamantul strainatatii" (nesemnat). Un alt material inedit si, deci, care imbogateste patrimoniului istoriografiei este "Sigilii satesti transilvane din secolul al XIX-lea" de Maria Magdalena Jude - Nicolae Cordos. Un capitol notabil al revistei este "Voci din diaspora romana": aici il reantalnim pe prof. dr. Gligor Popi din Serbia cu un studiu "Pozitia minoritatii romane din Banatul Sarbesc si eforturile pentru conservarea etnica". Rubrica "Stiinta si societate este sustinuta de prof. univ. dr. ing. Nicolae Bradeanu cu "Insemnari din invatamantul universitar romanesc si compatibilitatea lui cu cel din Uniunea Europeana" si Corneliu Florea din Canada cu o recenzie la cartea doctorului Felix Marian "Medici si farmacisti din Maramures". Cu o poezie si proza sunt prezenti: Vasile Dan Marchis, Ioan Siman, Tecla Runc, Tinu Budai, Eugenia Ciordas. Folclor: Pamfil si Maria Biltiu, Florin Vava. Un numar reusit, asadar!

In Baita, comemorarea poetului Ion Siugariu

Reamintim ca in 16 februarie, ora 10, la scoala "Ion Siugariu" din Baita, orasul Tautii Magheraus, va avea loc o ampla manifestare dedicata poetului, eseistului, criticului si publicistului Ion Siugariu, soldat-erou cazut pe front in muntii Tatra la 1 februarie 1945.
Sunt invitati: sotia poetului, Lucia Soreanu din Germania, scriitori, jurnalisti, blibliotecari, muzeografi, reprezentanti ai Inspectoratului Scolar Maramures. Vor avea loc evocari sustinute de poeti, ziaristi, muzeografi, profesori; un spectacol sustinut de elevii din localitate si o sedinta extraordinara a Cenaclului Scriitorilor din Maramures. Organizatori: Scoala din Baita, Primaria si Consiliul Local Tautii Magheraus, Casa Orasenesca de Cultura. Informatii primite de la prof. Angela Micle, director al institutiei de cultura din localitate.

La Galeriile de Arta...
... din Baia Mare, b-dul Bucuresti nr. 6 puteti vizita pana pe 17 februarie o ampla si interesanta expozitie de arta plastica intitulata "Sarutul". Curator al originalei expozitii: Györi Csaba, membru UAP din Romania.

La Cinemar: Istorie si Stil...
O foarte interesanta emisiune se poate vedea periodic la postul de televiziune Cinemar. Este vorba de productia "Istorie si Stil" realizata de Mirela Stan, in care putem vedea ca intr-un racourci cinematografic mut, zeci si zeci de fotografii, instantanee de epoca. Pe tematici diferite: "Amerindieni", "Arta 1900, 1920, 1930", "Moda 1940", costumul de baie de-a lungul timpului etc.

... si pe Axa TV, Grupul "Marmatia"
In emisiunea Mihaelei Grec, din cand in cand, vedem perindandu-se pe ecran cantareti si gupuri folclorice de-o originalitate de netagaduit. O oaza de autenticitate maramureseana mi s-a parut a fi prestatia Grupului folcloric "Marmatia" din Sighetu Marmatiei, format din Mihai Chis la vioara, Adrian Benta, zongora si voce si cantareata Nituca Iusco. Felicitari, pentru nepoluarea cantecului cu subproduse folclorice.