De sarbatori,
Electrica Baia Mare aduce lumina in 60 de gospodarii din judet
In aceasta perioada, in judetul Maramures, angajatii societatii Electrica, filiala Transilvania Nord, Sucursala Baia Mare, lucreaza de zor pentru extinderea retelelor electrice in 4 zone ale judetului Maramures. Este vorba despre Ardusat, unde se extinde reteaua cu 800 de metri, valoarea lucrarilor executate fiind 81.857 lei; Coltirea (zona Cocoroi), unde se extinde 400 m, valoarea lucrarilor executate fiind 40.794 lei; Lapus (zona Ruoaia - Poduri), unde se extinde reteaua pe o lungime de 5.500 de metri, valoarea lucrarilor executate fiind 336.465 lei. La extinderea din Lapus se vor instala 2 posturi de transformare cu doua niveluri de tensiune (20/1kV si 1/0,4 kV). Lucrarile vor fi finalizate pina la sarbatori. Dupa cum ne-a informat Doru Lese, inginer sef al institutiei, a patra extindere se face la Coas - Intre Riuri. Aici se va extinde reteaua pe o lungime de 6.200 metri si vor fi montate 2 transformatoare cu aceleasi doua niveluri de tensiune ca la Lapus, valoarea lucrarilor executate fiind 569.772 lei. Lucrarile neterminate pina la finele anului vor fi prelungite si anul viitor.
* In judet sint neelectrificate 2.400 de gopodarii
Interlocutorul spune ca in judet sint 2.400 de gospodarii neelectrificate. Ele sint raspindite in toate colturile judetului, insa cele mai multe sint situate in Maramuresul istoric, indeosebi in zona Ocna Sugatag, Borsa, Viseu de Sus si Viseu de Jos. Prin lucrarile sus mentionate care se afla in executie in acest an se va introduce iluminatul in 60 de gospodarii. Din cauza ca lucrarile sint destul de costisitoare, iar majoritatea trebuie executate pentru gospodarii razlete din judet, este putin probabil ca se vor mai face investitii majore in acest sens. Asa ca speranta oamenilor ramine in binefacatori, oameni cu bani care pot da o mina de ajutor in acest sens. Primul pas l-a facut presedintele PNG, George Becali care sponsorizeaza extinderea iluminatului la citeva gospodarii cu populatie numeroasa din Remeti.
V. Gherman
Prin hotarire de Guvern,
Comuna Copalnic Manastur a primit 20 miliarde lei pentru investitii
Bani mai multi pentru proiectele derulate in 7 comune din Maramures. Executivul a aprobat, recent, repartizarea sumei de 23.488 mii lei la nivel national pe proiecte, din sumele defalcate din taxa pe valoarea adaugata pentru finantarea Programului de dezvoltare a infrastructurii din spatiul rural, pe anul 2006. In Maramures, banii au fost repartizati comunelor Baita de Sub Codru (pentru realizarea sistemului de alimentare cu apa potabila) - 125 mii lei noi; Copalnic Manastur (pentru realizarea sistemului de alimentare cu apa potabila in localitatile Copalnic Manastur, Copalnic, Rusor, Vad, Berinta, Carpinis, Curtuiusu Mic, Laschia, Fauresti) - 115 mii lei; Desesti (alimentare cu apa potabila a comunei) - 114 mii lei; Recea (alimentare cu apa a localitatilor Lapusel si Bozinta Mica) - 86 mii lei; Rona de Jos (retea de canalizare menajera si statie de epurare in comuna) - 125 mii lei; Rona de Sus (canalizare menajera si statie de epurare in comuna) - 116 mii lei; Sapinta (reabilitarea si extinderea retelei de alimentare cu apa in comuna) - 103 mii lei.
* Bani si pentru sistemul de iluminat
De altfel, comuna Copalnic Manastur va primi bani si pentru finantarea obiectivului de investitii "Eficientizarea energetica a sistemului de iluminat" si a unor lucrari de refacere a infrastructurii (18 miliarde lei). Tot prin hotarire de guvern, in judet au fost repartizate 40 de miliarde lei vechi pentru efectuarea unor lucrari de investitii. Pe linga Copalnic Manastur, in Maramures beneficiaza de bani de la nivel central orasul Salistea de Sus, pentru finantarea unor obiective de investitii si a unor lucrari de refacere a infrastructurii (peste 10 miliarde lei), orasul Cavnic, pentru finantarea unor obiective de investitii (7 miliarde lei) si comuna Coroieni, pentru continuarea lucrarilor la obiectivul de investitii "Sistemul de alimentare cu apa potabila a comunei Coroieni" (5 miliarde lei). In aceste conditii, comunei Copalnic Manastur i-au fost repartizate aproape 20 de miliarde lei vechi, cea mai mare suma de bani fiind alocata pentru lucrari de refacere a infrastructurii si la sistemul de iluminat.
A.M.
SOMCUTA MARE
Cinematograful "Chioarul" trece in administrarea autoritatilor locale
"Sala are o acustica deosebita si intentionam sa o transformam intr-un spatiu ultramodern", spune viceprimarul Vasile Maxim
In vederea modernizarii si revitalizarii vietii culturale in comunitatile locale, 18 imobile, cladiri cu destinatia de cinematograf si terenul aferent, vor fi trecute din domeniul privat al statului si administrarea RADEF România Film in domeniul public al administratiilor locale. Decizia a fost luata in cadrul ultimei sedinte a executivului. Salile de cinematograf urmeaza sa fie utilizate ca sedii ale unor institutii de spectacole si concerte, cinematografe sau asezaminte culturale.†Printre cinematografele incluse in acest proiect se afla si cinematograful "Chioarul" din Somcuta Mare.
* Autoritatile locale spera sa obtina finantare pentru reabilitarea cladirii
Viceprimarul comunei Somcuta Mare, Vasile Maxim, a salutat decizia luata de guvern, spunind ca administratia locala a insistat mult pe linga ministrul culturii pentru ca cinematograful sa treaca in domeniul public. Mai mult, prezent in Maramures, ministrul a promis sprijin pentru materializarea acestui proiect. Acum, autoritatile locale din Somcuta Mare urmeaza sa faca un studiu de fezabilitate si sa transforme fostul cinematograf in sala de spectacole. "Sala are o acustica deosebita si intentionam sa o transformam intr-un spatiu ultramodern, mai ales avind in vedere ca este situata in centrul localitatii. Am dori sa amenajam chiar si o mansarda, cu locuri de cazare. Depinde insa si de citi bani vom avea la dispozitie. Speram sa avem sprijin in continuare din partea autoritatilor centrale si sa obtinem finantare si din partea Ministerului Culturii. Avem activitate culturala si ar fi pacat sa nu o sustinem si in viitor", a declarat viceprimarul Vasile Maxim. Cinematograful din Somcuta Mare nu mai functioneaza de 12 ani, dar pentru reabilitarea spatiului ar fi necesare citeva zeci de miliarde lei.
Personalul va fi preluat, la data intrarii in vigoare a Hotaririi, de consiliile locale sau judetene. Predarea-preluarea imobilelor se va face pe baza de protocol, care va fi incheiat in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a Hotaririi. Trecerea acestor cinematografe in administrarea autoritatilor locale cu scopul de a asigura spatiul unor institutii de cultura reprezinta primul pas in directia privatizarii RADEF România Film. In acest sens, strategia de privatizare a salilor de cinema, initiata de Ministerul Culturii, trebuie†sa treaca prin Guvern, urmind ca in luna ianuarie sa se faca public un calendar al licitatiilor pentru vinderea cinematografelor.
Adrian Mândru
SIGHETU MARMATIEI
Liceul cu predare in limba maghiara "Leövey Klara" a primit un microbuz
In cadrul programului de dotare a institutiilor de invatamint cu mijloace de transport proprii, Liceul cu predare in limba maghiara "Leövey Klara" din Sighetu Marmatiei a primit in aceste zile un microbuz cu opt locuri care va fi folosit la transportul elevilor navetisti din localitatile Bocicoiu Mare si Cimpulung la Tisa. "Avem opt elevi care fac naveta de la Bocicoi si respectiv 24 de la Cimpulung la Tisa care fac naveta in conditii dificile", spune directoarea Beres Ildiko. Cu toata bucuria, deocamdata microbuzul sta la pastrare pentru ca predarea si primirea oficiala nu s-a facut si nu s-a repartizat nici post de sofer, pentru o persoana licentiata pentru transport de copii. Din experienta altor institutii de invatamint din localitate, obtinerea unui post va fi destul de dificila din cauza "directiei miscarii hirtiilor": cererea se transmite Inspectoratului Scolar Judetean, de acolo ajunge la Consiliul Judetean care aloca numarul de posturi pentru personalul nedidactic, informatia ajungind apoi la Consiliul Local pentru aprobare si punere in practica. Speram ca de data asta sistemul va functiona mai eficient pentru ca in lunile urmatoare in care de obicei zapada pune autobuzele de transport in comun pe butuci, elevii sa poata sosi la timp la cursuri.
I.J. Popescu