Scoala de Arta din Sighet, la 140 de ani de la infiintare
Pentru sigheteni, ziua de 1 Mai nu este legata numai de sarbatoarea muncii, ci si de un eveniment care timp de 140 de ani a facut ca orasul - aflat geografic ba in centrul, ba la periferia judetului, in functie de politica momentului - sa fie mereu in centrul vietii culturale: invatamintul artistic. Ieri, Scoala de Arta, care azi poarta cu mindrie numele unuia dintre marii ei profesori, Gheorghe Chivu, a sarbatorit 140 de ani de invatamint artistic sighetean printr-un sir de evenimente memorabile.
* 1 mai 1867 - 1 mai 2006, 140 de ani de invatamint artistic
"In numarul 19 al publicatiei sighetene de limba maghiara <Maramaros>, aparuta in 8 mai 1867, figureaza urmatorul anunt: <<Scoala de Muzica a fost deschisa in 1 mai curent. Pina in prezent sint inscrisi 11 elevi>>. Asadar, la vremea aceea, acum 140 de ani, locuitorii orasului nostru, unguri, români, ruteni, evrei etc., au simtit nevoia unei scoli in care copiii lor sa poata invata muzica, altfel, mai mult si mai bine decit invatau oricum in scolile pe care le frecventau". Cu aceste cuvinte incepe volumul dedicat celor 140 de ani de invatamint artistic la Sighet, semnat de actualul director al Scolii de Arta "Gheorghe Chivu", Ioan Ardelean-Pruncu. Nu se stie exact unde a fost organizata acum 140 de ani scoala - sediul actual este emblematica cladire a Palatului Culturii - dar se stie ca de-a lungul anilor a dat sute de personalitati marcante, adevarate repere ale culturii românesti si universale: ar fi suficient sa mentionam doar numele celor care au fost prezenti la aceasta importanta manifestare ca sa ne dam seama de insemnatatea institutiei.
* La eveniment au fost prezenti profesori si elevi din toate colturile lumii
Evenimentul aniversar a avut parte de prezenta a zeci de persoane - fosti si actuali profesori si elevi - sositi din mai toate colturile tarii si de peste hotare. E drept ca s-au tinut si discursuri memorialistice, s-au oferit diplome si plachete, a fost lansat si volumul "Scoala de Arta Gheorghe Chivu - 140 de ani de invatamint artistic", de Ioan Ardelean-Pruncu, au fost vizitate expozitiile amenajate in fiecare sala, a avut loc si un program artistic, dar, totusi, cel mai important lucru a fost sentimentul pe care l-am trait cu totii, cel al unei mari reuniuni de familie.
Ioan J. Popescu
Avanpremiera editoriala
"Basarabia si Clujul" de Teo Moldovan
In revista de limba româna "Interferente" care apare in Statele Unite este prezent cu un fragment de proza si maramureseanul Teo Moldovan. Il reproducem si noi, cu specificatia ca face parte dintr-un amplu roman in curs de aparitie. Pina una-alta, felicitari pentru semnalarea acestuia intr-o publicatie de peste Ocean. Asteptam cartea.
- Ba-sa-ra-bi-a! Nu te dam! Lasilor! Strigau miile de voci intr-un cor ce vibra la unison peste Clujul universitar. Prefectul Indoleanu, primarul Somnifer si chestorul politiei, Surdu, s-au retras pe rind din balconul institutiei bombardat cu oua si produse agricole. Dupa zeci de minute, evreii si ungurii au invadat Piata Unirii, scandind lozinci antiromânesti. Indreptindu-se spre Prefectura, bruiau manifestarea demonstrantilor Pro Basarabia si Bucovina. Profitind de atitudinea pacifista a politiei s-au infiltrat prin multime proferind injurii la adresa demonstrantilor.
- Ba cedati! Ba cedati, ii contrau delatorii incitind spiritele.
- Nu cedam! Nu cedam, urla uraganul dezlantuit din marea inimilor tracasate. Din vulcanul in eruptie, valuri de furie se revarsau din craterul incins spre marginile esplanadei, acolo unde altercatia era inevitabila.
- Nu raspundeti la provocari, se auzeau indicatiile profesorilor din multime. Printre ei, ilustrii Hatieganu, Goia, Papilian, Emil Hateganu le cereau cu disperare disciplina si ordine. Nu putea fi un mars al tacerii. In fata lasitatii administratiei studentii au luat atitudine. Presa: "Adevarul Ardealului" si "Tribuna" inserau in paginile lor drama Basarabiei, criticind vehement puterea. Printr-un articol/manifest, redactorul sef Horatiu sugerase studentimii sa iasa-n strada. Acceptind somatiile staliniste Guvernul crease precedentul, prin cedarea fara lupta a Basarabiei si Bucovinei. Ardealul, prin extrapolare, putea fi la fel de usor "donat" Ungariei hortiste. Ceea ce pentru un sudist e o banalitate, pentru un ardelean e o tragedie. Pe teritoriul Clujului, orice român care intra era bruscat, infierat, dirijat, umilit, canalizat, obligat dupa afisarea insemnelor maghiare si deselor ofense sa-si constientizeze identitatea. Daca-n alte orase armonia convietuirii intre nationalitati ridica probleme minore, la Cluj exacerbarea iredentismului te obliga sa iei atitudine. Ei si noi, doua tabere opuse. Inamici pentru un teritoriu presat de vestigii arheologice. Clujul, mai spunea Horatiu, e metafora iubirii noastre, a mormintelor strabune lasate pe sub lespezi. Ei ne cheama aici, ne leaga de situri, de crucile disparute sub stele funerare. Sentimente perene te asalteaza la fiecare pas, cu linistea Somesului, cu briza de pe Cetatuie, cu parcurile si gradinile verzi, cu memoria miilor de jertfe de la romani incoace. Oasele atitor generatii de anonimi ne obliga sa le dam identitatea.
Testimonia
"Biblia de la Bucuresti", primul document de limba literara româneasca
Anul 1688 poate fi considerat un reper in istoria literaturii noastre: "Cel dintii document sigur de limba literara, stabilita pe intelesul tuturor românilor", dupa cum zicea Nicolae Iorga. In acel an a aparut traducerea in limba noastra a Bibliei, zisa si de la Bucuresti. Intrucit sintem in luna sarbatorilor pascale, merita sa ne amintim de acea biblie, pecete a unitatii de grai si spiritualitate româneasca. Mai jos un fragment privind Invierea lui Iisus, relevant pentru parfumul arhaic si totodata plastic al limbii române vorbita in sec. XVII.
"Iara intr-una de simbete, intru adinca minecare, mearsera la mormint, ducind mirosirile care le gatise. Si aflara piatra rasturnata de pre mormint. Si intrind nu aflara trupul Domnului Iisus. Si fu indoindu-se eale (ele) de aceea, si iata doi barbati venira inainte-le, intru vesminte stralucind.
Si spaimintindu-se eale(ele), plecara featele la pamint; zisera catre eale: Ce cautati pre Cel viu cu mortii? Nu iaste aicea, ce S-au sculat. Aduceti-va aminte cum au grait voao, inca fiind in Galilea.
Zicind ca se cade Fiiului Omenescu a Sa da in miinile oamenilor pacatosi si a Sa rastigni, si a treia zi a invie".
Calendar - mai 2006
Bolos, Ion: 20 mai 1949, Farcasa, Maramures. Prozator. Membru al Uniunii Scriitorilor si al Societatii medicilor scriitori si publicisti din România.
Botis, Augustin: 9 mai 1940, Stoiceni, Maramures. Poet, fost senator in Parlamentul României. Unul dintre initiatorii de marca ai vietii culturale maramuresene; cenacluri, reviste literare si publicatii de atitudine.
Crisan, Andrei: 14 mai 1940, Vetis, Satu Mare. Poet, prozator. Membru al AS din Baia Mare si al Cenaclului Scriitorilor din Maramures.
Ghenceanu, Vasile Radu: 17 mai 1939, Doh, Salaj. Poet, publicist, memorialist. Membru al Uniunii Scriitorilor din România si al Societatii de Stiinte Filologice din Maramures. Cadru universitar. Mentor si editor al multor scriitori din nordul Ardealului, fost presedinte al prestigiosului cenaclu "Nord" din Baia Mare, actualmente Cenaclul Scriitorilor.
Muresan, Daniel: 24 mai 1942, Creaca, Salaj. Doctor in filosofie, autor al unor pertinente lucrari in domeniul artei plastice si esteticii literare.
Pârja, Gheorghe: 2 mai 1950, Desesti. Poet, publicist, redactor sef adj. la cotidianul "Graiul Maramuresului". Membru al Uniunii Scriitorilor si al Uniunii Ziaristilor din România. Initiator al "Serilor de poezie de la Desesti" si al Festivalului International de Poezie de la Sighetu Marmatiei.
Werner, Stefan: 25 mai 1921, Beliu, Arad - 25 septembrie 1997, Baia Mare. Poet, prozator, dramaturg. Fost presedinte al filialei Maramures a Uniunii Societatilor de Stiinte Medicale din România.
Ulici, Laurentiu: 6 mai 1943, Buzau - 16 noiembrie 2000, Piriul Rece, Fagaras. Istoric si critic literar. Unul dintre cei mai pertinenti exegeti ai literaturii române contemporane. Fost presedinte al Uniunii Scriitorilor din România. Sprijinitor al faptelor de cultura autentice din Maramures. Mentor al Festivalului International de Poezie de la Sighetu Marmatiei. A onorat si moderat in dese rinduri si festivalurile literare de la Cicirlau, Desesti, Viseu de Sus.
Poesis
Un debut-revelatie: Bogdan Nicolae Groza
La intrunirea de saptamina trecuta a Cenaclului Scriitorilor din Maramures a citit din creatia-i proprie tinarul Bogdan Nicolae Groza. O surpriza incintatoare pentru cei prezenti. Prin demers liric original. Fara clisee poetice, fara sentimentalisme ieftine specifice, in genere, aspirantilor la "nemuriri" literare. Speram ca debutul acestuia in ziarul nostru sa fie o placuta surpriza si pentru cititorii nostri.
S-a nascut in 3 decembrie 1978 in Baia Mare. De profesie consilier juridic. A cistigat recent Marele Premiu - Visul, la Concursul National de Literatura din Orastie si Premiul Revistei "Ardealul Literar". Daca va persevera intru desavirsire, viitorul literaturii maramuresene poate fi pe miini bune.
De la o anumita distanta
numai arcuirea altei priviri intirziate
poate reda una dintre absentele tale punctiforme
ca un val semitransparent
tras peste amintiri peremptorii
in anticamera de trecere
dinspre mine inspre crepuscularele-ti contururi
o mina separa de fosnetul sau sunetul
prevestind o tacere tirzie
si prea calma
ai fi putut repeta si azi gestul extatic
al pleoapelor zburind
care-si inchipuie ochiul
ca pe un imens fluture albastru
o voce necunoscuta din interior
ce cauta intre solstitii stranii iesirea
vrea sa te uit definitiv
de cite ori vorbesc despre tine
de la o anumita distanta
Experienta caderii
aceasta ridicare dinspre absenta
inspre dorinta de a fi
e consecinta repetatelor caderi de geana
nedeprinsa cu minia
despre uimirile imprumutate
strecurate dincolo de invinuiri patimase
nu voi folosi ca alibi
decit un ochi lasat prematur in pamint
aproape neobservata
experienta caderii
te face sa escaladezi inconstient sufletul
in locul unde exista intotdeauna
o margine de cer
insuficient explorata
Oameni de dincolo de Styx
Ion Balin, un Petre Tutea al generatiei mele
In ultima vreme m-am suparat rau pe moarte. Prea n-asculta de Dumnezeu si coseste la-ntimplare. Pe unii care fac doar umbra pamintului ii tine cite o suta de ani, iar pe mesagerii omenesti ai Celui de Sus nu-i lasa sa-si desavirseasca opera de civilizare a animalelor cu chip uman. Mi-e atit de ciuda pe baba aia cu coasa, incit imi vine sa-l caut pe Ivan Turbinca sa-mi imprumute si mie, macar pentru o zi, traista aia miraculoasa. Pentru ca nu se poate sa tot aud vesti ca a trecut la cele vesnice ba un literat, pictor ori muzician de valoare, ba un om "doxa" de carte, cum este cazul filosofului Ion Balin, pretuit profesor universitar la Facultatea de Filosofie din Bucuresti, originar dintr-un sat de pe Valea Cosaului din Maramuresul voievodal.
Dupa plecarea la cele vesnice, am ezitat sa scriu despre Jean Balin, cum era cunoscut intre prieteni. Nu puteam realiza o "plecare" la virsta maximei potente intelectuale. Dar prietenul nostru comun, sculptorul Ioan Marchis, mi-a oferit o fotografie a celui disparut, in speranta unui Remember cit de cit, venit din partea literatilor maramureseni. Personaj, adesea contradictoriu in viata si demersurile-i ideatice, Jean al nostru avea in schimb o inima de aur, cind era vorba sa-si ajute prietenii care n-au avut sansa Dumnealui de a se realiza materialiceste sau spiritual pe deplin. Cind era ambasadorul României in Maroc, a venit intr-un concediu acasa, in Maramures. Mi-a spus fara ezitare sa-mi fac pasaport si el imi face chemare prin Ministerul de Externe pentru a fi gazduit de Ambasada Româiei din Rabat, sase luni sau chiar un an. Ca motivatie, cica, sa ma documentez asupra unor scriitori arabi de limba franceza pentru o virtuala antologie care sa apara la Bucuresti. Eventual sa traduc din lirica româneasca pentru o carte, pe care ar avea grija sa mi-o sponsorizeze... regele Marocului, Hassan. N-a fost sa fie! Cum n-am vocatie sisifica am tot aminat sa-mi incropez actele necesare. Acum e prea tirziu, Ion Balin este ambasador pe alte tarimuri. Verva lui geniala uneori ne va lipsi. Stiu ca studentimea bucuresteana ii adula sclipirile orale. Ca si Petre Tutea, el s-a risipit in colocvii orale filosofice si mai putin interesat sa si le adune in carti. A publicat putin, dar demn de o biblioteca... cereasca.
Breviar
Expozitie de carte si albume de arta
Pina la sfirsitul acestei saptamini se mai poate vizita expozitia "O incursiune in istoria vizuala a artei". Mai rar asa ceva in Maramures! Gazda: Biblioteca Judeteana "Petre Dulfu" din Baia Mare - Sala de lectura. Orar: zilnic, intre orele 8.00-20.00.
Prezente maramuresene
In volumul XVIII al amplei lucrari "Personalitati române si faptele lor 1950-2000", sint inclusi si doi maramureseni: Toma G. Rocneanu, membru al Cenaclului Scriitorilor din Maramures si Vasile Costin, doctor in Teologie. Vom reveni! Cu atit mai mult cu cit in volumele anterioare figureaza si alti oameni ai locului, care intr-un fel sau altul au contribuit la ridicarea spirituala a acestui areal, fie prin stiinta, tehnica, medicina, teologie, literatura si arta. Sint introdusi acolo si tamaduitori, exorcisti, ce si-au facut un nume in colectivitatile de care apartin.
La cenaclu, ca la cenaclu
In sedinta cenacliera de simbata, 29 aprilie, a citit versuri Bogdan Nicolae Groza. Cum sta bine celui "mai valoros cenaclu din Ardeal la ora actuala" (George Vulturescu, dixit!) in sala afectata acestuia de la Biblioteca Judeteana "Petre Dulfu" s-a discutat cu obiectivitate si exigenta despre lucrarile citite. Vezi rubrica "Poesis". Au luat cuvintul, printre altii: Stefan Camarasu, Betty Kirchmajer Donca, Dumitru Fanateanu, Ion M. Mihai, Adela Naghiu, V. Profeanu, N. Scheianu, V. Sabau, V. Tecar. Ca de obicei, moderator a fost I. Burnar, presedintele cenaclului.
Institutii culturale de interes
Reamintim celor interesati citeva adrese-repere judetene: Directia pentru Cultura si Culte Maramures: Baia Mare, str. Gheorghe Sincai nr. 46, telefon 212042.
Centrul Creatiei Populare: str. Culturii nr. 7A, telefon 211560.
Uniunea Artistilor Plastici (filiala Baia Mare): str. Victoriei nr. 19, telefon 211148.
Asociatia Scriitorilor: str. Gheorghe Sincai nr. 46, telefon 215870.
Teatrul Municipal: str. Crisan nr. 4, telefon 211124.
Teatrul de Papusi: str. Dacia nr. 2, tel. 271419.
Scoala de Arte "Gheorghe Chivu", str. Iuliu Maniu nr. 31, tel. 311417, Sighetu Marmatiei.
La Olimpiada Nationala de arte vizuale,
Eleva Sandra Chira de la Liceul de Arta a obtinut premiul I la textile
La Olimpiada Nationala de Arte Vizuale, a elevilor claselor a XI-XII, desfasurata la Timisoara, elevii maramureseni au obtinut cinci premii. Astfel, Sandra Chira, clasa a XI-a, premiul I, la textile, Andra Baban, clasa a XI-a, ceramica, premiul II, Liana Craciun, clasa a XII-a, ceramica, premiul III. Elevii sint pregatiti de profesorii Cristina Cucu si Gheorghe Craciun. De asemenea, la Istoria Artei, Iulia Demeter, clasa a XII-a, si Ramona Todoca, clasa a XI-a, profesor Eniko Botis, au obtinut mentiune. La Olimpiada Nationala de Muzica, clasele III-VIII, desfasurata la Suceava, Syma Katerin Pop, clasa a VI-a, pian, profesor Mariana Tilca, a obtinut mentiune, iar elevii Alexandra Botac, clasa a III-a, pian, profesor Monica Chifor, si Victor Tobac, clasa a VII-a, clarinet, profesor Ioan Szekely, ambii de la Scoala de Muzica Sighet, au obtinut cite o mentiune. Maramuresenii au reusit sa obtina note bune si la Olimpiada de Muzica clasele IX-XII, care s-a desfasurat la Arad. Astfel, Roua Mara Pirlea, clasa a X-a, flaut, profesori Ambrus Vilmos si Smaranda Grigorian, si Vasile Iusco, clasa a XI-a, muzica vocala traditionala româneasca, profesor Mihaela Bob, au obtinut mentiune, iar Ovidiu Baciu, clasa a XII-a, percutie, profesori Elisabeta Lupsa si Smaranda Grigorian, a obtinut un premiu special. Tot de la Liceul de Arta, elevul George Todoran, clasa a VIII-a, profesor Marina Lici, care a participat la Olimpiada Nationala de Fizica de la Craiova, a obtinut mentiune.
Delia Hayer
Elevii de la sate vor participa la un concurs de eseuri
Recent, in Maramures a demarat Concursul National "Scoala mea", organizat de Ministerul Educatiei si Cercetarii (Unitatea de Management al Proiectului pentru Invatamint Rural). Concursul se adreseaza elevilor din clasele V-VIII din mediul rural, care vor avea de scris eseuri specifice temei. Lucrarile se vor putea depune pina in 19 mai, concursul desfasurindu-se in doua etape. Pina in 5 mai se vor trimite lucrarile la UJIP (Unitatea Judeteana de Implementare a Proiectelor), iar in 19 mai va avea loc jurizarea lor. Cu ocazia Zilei Internationale a Copilului, 1 Iunie, la nivel national, cei mai buni elevi vor fi premiati si felicitati. Premiantii din toate judetele vor fi invitati la Bucuresti intr-o excursie de 2 zile, iar un cadru didactic va insoti cite 16 elevi. In cadrul acestei excursii, e prevazuta o vizita la muzeu, vizionarea unei piese de teatru si alte activitati conexe.
Anca Dindiligan
Candidatii pentru Liceul de Arta vor sustine teste de aptitudini
In perioada 4-7 mai, la Liceul de Arta din Baia Mare va avea loc testarea aptitudinilor pentru admiterea in clasele I, a V-a si a IX-a, in anul scolar 2006-2007. Astfel, copiii care doresc sa urmeze cursurile clasei I la acest liceu vor fi testati la muzica, in 4 mai, de la ora 9.
La sectiile arte plastice si muzica, elevii care intra in clasa a V-a vor fi testati in 4 mai, de la ora 12. De asemenea, pentru clasa a IX-a, elevii vor fi testati in perioada 5-7 mai, de la ora 9, atit pentru muzica, cit si pentru arta plastica si arhitectura.
Delia Hayer
Cultura si politica omului de cultura
Octavian Butuza
...Mai buni pentru ceilalti
Am publicat mai zilele trecute la aceasta "rubrica" sustinuta de condeie prestigioase de prin partile locului un articol despre dragoste si politica, pornind de la rugaciunea Sfintului Efrem Sirul, care se rosteste/citeste de cite doua ori pe zi, de luni pina vineri, in tot Postul Mare. Nu cred sa existe politician român in viata care sa fi facut acest unic fapt crestinesc in asteptarea Luminii Invierii! Scriam atunci ca avem in acea rugaciune portretul-robot al politicianului care se crede buricul pamintului si face tot ce-i sta in putinta pentru a se folosi de tot mai multi semeni, pentru a-i controla si comanda pentru a avea mai mult si mai mult, pentru a fi mai sus si mai sus. Individualismul lor nu este altceva decit tot o manifestare, doar ca mai "rafinata", a aceleiasi iubiri de stapinire care i-a orbit si pe sefii regimului trecut. Numai ca e important sa nu ne grabim a-i judeca pe cei ce ocupa temporar aceste posturi fara a lua aminte la noi, ceilalti, milioane care am vrea sa le luam locul din aceleasi motive, vizind sa ingramadim in ograda proprie toata avutia, toate onorurile si toate placerile acestei lumi! Politica româneasca e beteaga. Rau de tot e beteaga, pentru ca betegi sintem cu totii, toata societatea noastra-i beteaga. Pentru ca, fara ajutorul Domnului ceresc, secolul religios in care am intrat pe-al saselea an - noul Ev Mediu - deja se contureaza a fi unul al tenebrelor, al spiritualitatii satanice aducatoare de neant. Ca stapin al lumii, economicul - adica banul! - este un zeu care se adreseaza materiei. Omul pare sa fie condamnat a ramine sub vremi. Rugaciunea Sfintului Efrem Sirul da reteta salvatoare: curatia, dreapta socotinta obtinute prin intoarcerea catre Dumnezeu si refacerea adevaratei scari de valori; smerenia, adica asezarea in aceasta scara de valori; rabdarea, cunoasterea nu prin sine, ci prin lumea care ne inconjoara si care este nesfirsita; dragostea pentru cel de linga noi. Dar nu dragostea ca expresie a pasiunii si a poftelor, care-i boala (in fond si la urma urmei) simptom al caderii, al degradarii si distrugerii omului. Cheia iesirii de sub vremi, a evadarii din universul concentrationar al individualismului dizolvant o reprezinta inversul lui) dragostea pentru aproapele, pentru semeni. Aceasta, dragostea, sparge canoanele, sterge pacatele, desfide limitele si-l ridica pe om. Si, respectind intocmai ce zicem in rugaciune - "daruieste-mi ca sa-mi vad gresalele mele si sa nu osindesc pe fratele meu" - sa lasam mindria de-o parte, sa cunoastem curatia, smerenia, dragostea nu pentru a deveni mai buni decit ceilalti, ci mai buni pentru ceilalti.